Broasca si scorpionul

Candva, un scorpion a rugat o broasca sa-l duca de pe un mal pe altul.
"Si daca ai sa ma intepi? i-a replicat broasca.
"N- am sa te intep", a raspuns scorpionul, "ca asta ar insemna sa mori, ne-am scufunda amandoi si asta n-ar avea nici o logica."
La mijlocul raului, scorpionul a intepat sarmana broasca. In timp ce murea tragandu-l si pe scorpion la fund, ea a apucat sa-l mai intrebe: "De ce-ai facut-o? Care-i logica?"
"N-are nimic de a face cu logica", i-a raspuns sufocandu-se scorpionul. "Asta-i felul meu de a fi si n-am ce-i face."




Asemenea scorpionului, exista oameni in viata noastra care ne fac rau. Noi le luam comportamentul la modul personal dar totusi acesta este felul lor de a fi. Si cu toate acestea, noi ne dorim in continuare sa fie draguti, blanzi, atenti si grijulii.

Trecem prin multe vieti la rand, spunand „te rog, nu imi face rau” celor care ne-au facut rau iarasi si iarasi, incercand sa desfacem trecutul determinandu- i pe ei sa schimbe ceea ce fac sau au facut. Asemenea broastei din fabula, nu ascultam indrumarea interioara si speram ca rezultatul va fi diferit. Dar suntem intepati in continuare si, in loc sa ne intrebam de ce ne punem singuri in aceasta situatie, ii intrebam pe ceilalti de ce se poarta asa. Si, asemenea scorpionului, ei nu sunt gata sa imbratiseze iluminarea si intelegerea. Fac exact ceea ce stiu sa faca. Noi suntem victimele karmei noastre si ei sunt victimele energiilor lor. Si ne inecam impreuna.